J贸 20

1 泞ofar din Naama a luat cuv卯ntul 艧i a zis:

2 ,,G卯ndurile mele m膬 silesc s膬 r膬spund, 艧i fr膬m卯ntarea mea nu-mi d膬 pace.

3 Am auzit mustr膬ri cari m膬 umplu de ru艧ine, 艧i din ad卯ncul min牛ii mele duhul m膬 face s膬 r膬spund.

4 Nu 艧tii tu c膬, de mult de tot, de c卯nd a fost a艧ezat omul pe p膬m卯nt,

5 biruin牛a celor r膬i a fost scurt膬, 艧i bucuria nelegiuitului numai de o clip膬?

6 Chiar dac膬 s'ar 卯n膬l牛a p卯n膬 la ceruri, 艧i capul i-ar ajunge p卯n膬 la nori,

7 va pieri pentru totdeauna, ca murd膬ria lui, 艧i cei ce -l vedeau vor zice: ,Unde este?`

8 Va sbura ca un vis, 艧i nu -l vor mai g膬si; va pieri ca o vedenie de noapte.

9 Ochiul care -l privea nu -l va mai privi, locul 卯n care locuia nu -l va mai z膬ri.

10 Peste fiii lui vor n膬v膬li cei s膬raci, 艧i m卯nile lui vor da 卯napoi ce a r膬pit cu sila.

11 Oasele lui, pline de vlaga tinere牛ii, 卯艧i vor avea culcu艧ul cu el 卯n 牛膬r卯n膬.

12 Dulce era r膬ul 卯n gura lui, 卯l ascundea subt limb膬,

13 卯l mesteca 卯ntr'una 艧i nu -l l膬sa, 卯l 牛inea 卯n cerul gurii:

14 dar hrana lui se va preface 卯n m膬runtaiele lui, va ajunge 卯n trupul lui o otrav膬 de aspid膬.

15 Bog膬牛iile 卯nghi牛ite le va v膬rsa, Dumnezeu le va scoate din p卯ntecele lui.

16 Otrav膬 de aspid膬 a supt, 艧i de aceea, limba n膬p卯rcii 卯l va ucide.

17 Nu-艧i va mai plimba privirile peste p卯raiele 艧i r卯urile de miere 艧i de lapte,

18 va da 卯napoi ce a c卯艧tigat, 艧i nu va mai trage folos din c卯艧tig; va da 卯napoi tot ce a luat, 艧i nu se va mai bucura de el,

19 c膬ci a asuprit pe s膬raci, 艧i i -a l膬sat s膬 piar膬, a d膬r卯mat case 艧i nu le -a zidit la loc.

20 L膬comia lui n'a cunoscut margini; dar nu va sc膬pa ce are mai scump.

21 Nimic nu scap膬 de l膬comia lui, dar bun膬 starea lui nu va 牛inea.

22 脦n mijlocul bel艧ugului va fi 卯n nevoie; m卯na tuturor tic膬lo艧ilor se va ridica asupra lui.

23 艦i iat膬, ca s膬 -i umple p卯ntecele, Dumnezeu va trimete peste el focul m卯niei Lui, 艧i -l va s膬tura cu o ploaie de s膬ge牛i.

24 Dac膬 va sc膬pa de armele de fer, 卯l va str膬punge arcul de aram膬.

25 脦艧i smulge din trup s膬geata, care schinteie la ie艧irea din fierea lui, 艧i 卯l apuc膬 spaimele mor牛ii.

26 Toate nenorocirile s卯nt p膬strate pentru comorile lui; va fi mistuit de un foc pe care nu -l va aprinde omul,

27 Cerurile 卯i vor desveli f膬r膬delegea, 艧i p膬m卯ntul se va ridica 卯mpotriva lui.

28 Veniturile casei lui se vor perde, vor pieri 卯n ziua m卯niei lui Dumnezeu.

29 Aceasta este soarta pe care o p膬streaz膬 Dumnezeu celui r膬u, aceasta este mo艧tenirea pe care i -o hot膬r膬艧te Dumnezeu.``