1 Iov a luat cuv卯ntul 艧i a zis:
2 ,,艦i acum pl卯ngerea mea este tot o r膬zvr膬tire. Dar suferin牛a 卯mi 卯n膬du艧e suspinurile.
3 Oh! dac膬 a艧 艧ti unde s膬 -L g膬sesc, dac膬 a艧 putea s膬 ajung p卯n膬 la scaunul Lui de domnie,
4 mi-a艧 ap膬ra pricina 卯naintea Lui, mi-a艧 umplea gura cu dovezi.
5 A艧 艧ti ce poate s膬 r膬spund膬, a艧 vedea ce are s膬-mi spun膬.
6 艦i-ar 卯ntrebuin牛a El toat膬 puterea ca s膬 lupte 卯mpotriva mea? Nu; ci m'ar asculta negre艧it.
7 Doar un om f膬r膬 prihan膬 ar vorbi cu El, 艧i a艧 fi iertat pentru totdeauna de Judec膬torul meu.
8 Dar, dac膬 m膬 duc la r膬s膬rit, nu este acolo; dac膬 m膬 duc la apus, nu -L g膬sesc:
9 dac膬 are treab膬 la miaz膬noapte, nu -L pot vedea; dac膬 se ascunde la miaz膬zi, nu -L pot descoperi.
10 Dar El 艧tie ce cale am urmat; 艧i, dac膬 m'ar 卯ncerca, a艧 ie艧i curat ca aurul.
11 Piciorul meu s'a 牛inut de pa艧ii Lui; am 牛inut calea Lui, 艧i nu m'am ab膬tut dela ea.
12 N'am p膬r膬sit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui.
13 Dar hot膬r卯rea Lui este luat膬, cine i se va 卯mpotrivi? Ce -I dore艧te sufletul, aceea face.
14 El 脦艧i va 卯mplini dar planurile fa牛膬 de mine, 艧i va mai face 艧i multe altele.
15 De aceea tremur 卯naintea Lui, 艧i c卯nd m膬 g卯ndesc la lucrul acesta, m膬 tem de El.
16 Dumnezeu mi -a t膬iat inima, Cel Atotputernic m'a umplut de groaz膬.
17 C膬ci nu 卯ntunerecul durerii mele m膬 nimice艧te, nici negura 卯n care s卯nt 卯nf膬艧urat.